Noutatile site-ului

Feb.6, 2011
Versiunea a 3 a.
Dupa o lunga perioada de inactivitate a site-ului , detinatorul s-a hotarat sa scoata si a 3 a versiune a site-ului . Aceasta a fost urcata pe server pe data de 6 Februarie 2011 . Feb.18, 2011
Versiunea a 4 a.
Pentru ca versiunea a 3 a site-ului nu mergea bine si pe alte rezolutii , aceasta va fi inlocuita de versiunea a 4 a care va aparea in maxim 2 zile . Feb.20, 2010
Site-ul este gata.
Versiunea a 4 a , a fost urcata pe server si se pare ca functioneaza foarte bine . Daca vreti sa ne ajutati cu imbunatatirea lui , trimiteti-ne un mesaj la sectiunea Contact !

Economie

Obstea sateasca la romani a fost deosebit de puternica, iar stapanirea devalmasa a pamantului de catre tarani in cadrul Obstei, a fost o realitate permanenta a intregului ev mediu romanesc. Obstea era o comunitate de munca, care indeplinea functiuni multiple: . De a-si apara membrii ei de furturi, pradaciuni, jafuri si omoruri; . De-a urmari si a prinde pe raufacatori; . De-asi judeca membrii in pricinile dintre ei, etc. Datorita configuratiei geografice a teritoriului, in comuna Copaceni relatiile sociale dezvoltate de-a lungul vremurilor au fost cele caracteristice regiunilor de deal unde a aparut in intregime mosia, iar daca a aparut ea a coexistat cu puternice ramasite ale obstii teritoriale. Relatiile feudale de productie au luat nastere din dezvoltarea fortelor de productie feudale, care presupun existenta unei populatii sedentare, prin destramarea obstilor satesti. Constituirea clasei feudale si transformarea taranilor liberi in tarani dependenti s-a facut prin uzurparea pamantului obstilor. Acest proces are loc si pe teritoriul comunei noastre lucru reiesit din documentul din secolul al XV-lea care arata ca: Si au avut Radu Subasul si cartea raposat(ului) Vlad Calugarul, facuta pe mosia sa care sa fie de bastina , deoarece bastina sau ocina era o proprietate mostenita, nascuta din proprietatea comuna uzurpata a obstii, ceea ce ne face sa conchidem ca proprietatea comuna a obstii satesti din aceasta zona fusese uzurpata inainte de secolul al XV-lea (domnia lui Vlad Calugarul). In cadrul obstii, oamenii erau liberi si erau numiti mosneni, fiind considerati oameni cu mosie, care au mostenit-o de la inaintasii lor, de la mosul comun intemeietor sau stapan al satului. Mosnenii isi lucrau singuri pamantul impreuna cu familiile lor, fiind siliti la o serie de dari si obligatii fata de domn. Ei plateau din ce in ce mai greu darile si cand nu le mai puteau plati din cauza secetei a razboaielor sau altor calamitati, atunci ei erau obligati sa-si vanda mosia, ceea ce insemna ca ei isi pierdeau libertatea personala, devenind rumani. La inceputul secolului al XVIII-lea aceasta situatie a fost cunoscuta si in satul Balteni, unde printr-un hrisov din 24 aprilie 1615, Radu Mihnea intareste fratilor Pirvu si Radu, boieri din Slavitesti : doi rumani din Balteni, ce le fusesera contestati de alt proprietar. Rumanii erau locuitori ai satelor boieresti, domnesti sau manastiresti si erau obligati sa faca toate muncile la care ii punea stapanul, sa plateasca dari pentru vitele pe care le cresteau si sa dea dijma din produsele obtinute. Situatia lor de oameni neliberi, de oameni cu stapan s-a transmis si asupra urmasilor lor pe linie barbateasca. O situatie extrem de grea o aveau robii, care erau cu totul in puterea stapanilor lor si care puteau sa faca cu ei tot ce voiau, insa fara a-i omori. Robii erau mai ales tigani. Stapanul fiind proprietar absolut asupra robilor ii putea vinde dupa bunul plac, astfel la inceputul secolului al XVIII-lea, odata cu vinderea pamantului catre Tudor este vanduta si o tiganca: Si iar ca sa fie lui Tudor si cu jupanita sa Misa, o tiganca anume Voica, pentru ca aceea tiganca a fost a cumparata de ala Prodea logofat de mama Musei, si de fratii lor anume Vancea si Manea pentru doi boi. Iar dupa aceasta ei au dat acea tiganca Voica, mai sus spusa, zestre jupanitei lui Tudor.