Economie

Alte ocupatii secundare le-au constituit: torsul, tesutul si mai ales cusutul, practicat de femei, mai ales iarna cand nu aveau alte ocupatii. Se produceau velinte, covoare, prosoape si obiecte de imbracaminte deosebit de frumoase. Cerealele produse la noi sau obtinute in urma schimbului de marfuri de la campie erau macinate prin intermediul morilor de apa de pe raul Cerna, care existau aproape in fiecare sat al comunei. In satele care apartinusera comunei Brosteni se organizau si se desfasurau balciuri anuale la 24 februarie, la 14 octombrie si la sambata mosilor. Produsele pomiculturii erau desfacute in orasele, targurile si balciurile din jurul comunei noastre, respectiv la Craiova, Ramnicu Valcea, Dragasani, Gangulesti, Ladesti si Horezu. O alta ocupatie traditionala cu adanci radacini de la geto-daci a constituit-o albinaritul, astfel ca la inceputul secolului al XX-lea existau: . 12 stupi in satul Balteni; . 25 stupi in satul Copaceni. Evolutia istorica a satelor comunei Copaceni ca si stare a proprietatii si ocupatiile locuitorilor, s-au regasit, la finele secolului al XIX-lea si prima jumatate a secolului al XX-lea, in particularitatile unei taranimi care era confruntata cu noi si mari probleme sociale si economice. Satul romanesc, subcolinar, cum erau si cele din Copaceni, facea tot mai greu fata, prin izolarea in care se gasea, unei vieti economice de factura capitalista proprie Romaniei in epoca amintita. Mica proprietate a taranului se faramita, productia nu mai raspundea cerintelor oraselor ce se industrializau, fiscul era tot mai nemilos, intr-un regim politic si social caracteristic acelor timpuri. Pana la sfarsitul deceniului opt al secolului trecut, in comuna noastra nu exista o intreprindere industriala. In anul 1980 au inceput pregatirile pentru deschiderea minei "Cerna", care a inceput cu 20 muncitori sub indrumarea maistrului Marica Ilie, originar din Copaceni, format ca miner la Campulung. In perioada de maxima exploatare, mina cuprindea : . 1 cariera de exploatare a carbunelui prin decopertare la Dealul Ulmetului; . 3 guri de exploatare. In unitatea miniera din Copaceni munceau un numar de 583 de mineri, provenind atat din populatia comunei, cat si din comunele invecinate. Caile de comunicatie rutiera pe teritoriul comunei noastre s-au dezvoltat din cele mai vechi timpuri si ele dateaza odata cu asezarile omenesti, fiind folosite de localnici pentru transportul varului si fructelor spre zonelor de campie din sudul Olteniei sau de locuitorii comunelor invecinate Stroiesti si Slatioara in acelasi scop. In trecut transporturile erau executate cu carele trase de boi sau carutele trase de cai, drumurile erau nepetruite , iar in anotimpurile ploioase, toamna si primavara, deveneau impracticabile. Dupa anul 1900 s-au luat masuri pentru pietruirea soselelor principale care leaga comuna noastra de comunele vecine. In prezent, soseaua judeteana care trece pe valea raului Cerna, pe teritoriul comunei noastre este in totalitate modernizata. in 1982 s-a construit "Soseaua Carbunelui", Popesti - Berbesti, care traverseaza comuna noastra de la rasarit la apus. De la aceste doua drumuri modernizate care strabat comuna, se ramifica sosele laterale si potecile, care dau retelei rutiere aspectul unui paienjenis
1 2 3 4

Istoric

Cea mai veche hotarnicie a unui sat al comunei Copaceni apare in secolul al XV-lea, asa cum reiese din documentul descoperit de domnul profesor Matei Dumitru, in care se arata ca Mihnea Voievod ii da lui Radu Subasu si feciorilor lui .Ca sa fie mosie la Ulmetu din partea Vetelenii insa hotarul sa se stie din dalma Meghii din Balacuri...
Mai mult!

Contact